De ce taiem prima data din bugetul de marketing?
Razvan Tudor, Managing Consultant
Construirea unui buget de marketing pleaca in general din mai multe directii:
a) Planificarea bugetului din perspectiva istorica a cheltuielilor alocate in aceasta directie.
b) Cota parte din vanzarile programate.
c) Planificarea acestui buget ca o investitie.
A treia alternativa, foarte rar utilizata, este si singura care presupune calcularea unui return on marketing investments (ROMI) si care poate justifica obiectiv cresterea sau scaderea bugetului. In primele doua situatii, orice conjuctura nefavorabila concretizata prin declinul vanzarilor se va transpune bugetar in reducerea cheltuielilor de marketing.
Un mod de abordare, care ar putea conduce la o viziune echilibrata asupra perspectivei businessului ar trebui sa plece in primul rand de structura pretului de vanzare pentru un produs sau serviciu si locul pe care cheltuielile de marketing il ocupa intr-o astfel de structura.
Astfel,
Pv =Cp + VuB + P
Unde:
Pv=Pretul de vanzare
Cp= Costurile directe si indirecte — mare parte dintre ele sunt evidentiabile contabil sau ca urmare a controllingului
VuB=Valoarea unitara a brandului - greu de evidentiat si de evaluat contabil, reprezinta de regula o valoare de piata, reputationala. (goodwill)
P= marja de profit - clar stabilit bugetar sau rezultat ca urmare a pozitionarii in piata
Practic scaderea preturilor de vanzare pentru reducerea stocurilor sau asigurarea unui cash flow imediat, daca este facuta empiric, fara o monitorizare foarte clara a impactului in viitorul businessului poate conduce chiar si la inchiderea afacerii. Pornind pe structura formulei de mai sus, reducerea oferita trebuie sa ia in calcul reducerea uneia dintre componentele pretului de vanzare. Iata care ar fi alternativele si avantajele si dezavantajele aferente:
Pagini: 1 2
Comentariul mi se pare relevant poate si pentru ca impart un punct de vedere similar.
De cateva luni de zile nu aud la orice pas decat cuvantul cheie “criza” si stau si ma intreb ce i-ar determina pe manageri sa se opreasca din a cauta mai multe surse de temere? Ce anume poate fi element declansator pentru gandirea strategica, orientarea catre oportunitati, catre ce se poate face diferit pentru o crestere sanatoasa pe termen lung?
Eu activez in domeniul de training si coaching. Provocarea acestui business in perioadele de crestere economica este faptul ca organizatiile nu au “TIMP” sa investeasca in dezvoltare iar cand economia este in recesiune nu au “BANI”. Daca atunci cand este timp nu sunt bani si viceversa atunci se poate ca niciodata sa nu avem ocazia sa imbunanatim?
Personal, imi place filozofia “kaizen’ si cred ca cel mai potrivit moment pentru a demara un proiect de optimizare poate fi AZI. Exista posibilitatea sa fie identificate atat arii din bugetul de marketing care s-au dovedit fara impact, se poate ca marja de profit sa fi fost supraestimata in trecut sau chiar e vremea sa ne uitam la cum ne putem eficientiza activitatea si procesele interne. Personal recomand un MIX STRATEGIC.
“Do not repeat the tactics which have gained you one victory, but let your methods be regulated by the infinite variety of circumstances.”, spunea Sun Tzu.
Daca ar fi sa raspund cinic, nu sunt bani si nu este timp pentru ca de unde nu e nici Dumnezeu nu cere! Dar, cred ca daruindu-le noi vom dobandi si ei si noi deopotriva!
Revenind intr-o zona mai sobra cred ca orice incercare (sa-i spunem altfel crizei!) pe care trebuie sa o traversam ne aduce in fata o circumstanta noua fata de care nu mai putem reactiona neaparat cu acelasi mod de a gandi. Poate semnalul fundamental, in aceasta incercare globala, a fost dat de actualul presedinte al Statelor Unite “We must, not just is it profitable, but is it right?”. O astfel de abordare, desi tarzie, cred, poate conduce la o schimbare si o traversare cu succes a acestei perioade. Singura provocare care mai ramane de rezolvat, ar fi ca acest mod de a gandi sa ni-l insusim, nu numai sa-l declaram.
Barack Obama said:
“We must ask, not just is it profitable, but is it right”
naspa articol